Întrebarea la care nu poți răspunde
La consultație, medicul tău întreabă când a fost ultimul puseu puternic și cât a durat. Nu îți mai amintești exact — săptămânile se amestecă. Fără notițe rămâne doar o ridicare din umeri, iar tratamentul se bazează pe o estimare aproximativă.
Puseul care a și trecut deja
În toiul nopții, durerea devine insuportabilă. A doua zi dimineața e mai suportabilă, mergi mai departe. La următoarea consultație, peste patru săptămâni, noaptea aceea e demult uitată — deși tocmai această evoluție ar fi fost importantă pentru decizia de tratament.
Cererea fără dovadă
Pentru o cerere de pensionare sau de recuperare trebuie să dovedești cât de puternic și cât de des îți limitează durerile viața de zi cu zi. Fără un jurnal continuu, cu dată și intensitate, relatarea ta rămâne singură în fața dosarului oficial.
Toate cele trei situații au același tipar: fără înregistrare, pierzi evoluția. Cu intensitate zilnică, harta corpului și circumstanțe însoțitoare, din amintiri vagi se naște un jurnal care poate fi urmărit.